France
United Kingdom
-> Home
National Anthem Romania
National Anthem
Flag Romania
Coat of Arm Romania

Deșteaptă-te, române!

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii.


Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voştri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte" strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fiii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.

N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri.
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri.

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ.

Awaken thee, Romanian!

Wake up, Romanian, from the sleep of death
Into which you have been sunk by the barbaric tyrants
Now, or never, make a new fate for yourself,
To which even your cruel enemies will bow.

Now or never let us give proof to the world
That in these veins a Roman blood still flows,
That in our chests we hold a name with pride,
Victorious in battle, the name of Trajan!

Raise your broad forehead and see around you
How, like fir trees on a mountain,
Hundreds of thousands of strong men stand;
Just waiting for a voice to pounce like wolves on sheep,
Elders, men, youths, boys, from the mountains and from the plains.

Behold, great shadows, Mihai, Ștefan, Corvinus,
The Romanian Nation, your great-grandchildren,
With weapons in their arms, with your fire in their veins,
"Life in freedom or death!" shout all.

You were vanquished by the evils of your envy
And by your blind disunity, at Milcov and the Carpathians
But we, whose souls were pierced by holy liberty,
Swear that for ever in brotherhood will join.

A widowed mother from the time of Michael the Great
Claims from her sons today a helping hand,
And with tears in her eyes curses whomsoever,
In such great peril, a traitor would become.

Of thunder and of brimstone should they perish
Anyone who would flee the glorious place
When our land or our mother, with a sorrowful heart,
Will ask us to cross through swords and blazing fire.

Didn't we have enough of the yatagan of the barbaric crescent
Whose fatal wounds we still feel today;
Now the knout is intruding in our ancestral homes,
But the Lord is our witness that we shall not accept it alive.

Didn't we have enough of the blinded despotism,
Whose yoke, like cattle, for centuries we have carried?
Now the cruel ones are trying, in their blind arrogance,
To take away our language, but only dead will we surrender it.

Romanians from the four corners, now or never
Unite in thought, unite in feeling
Proclaim to the wide world that the Danube is stolen
Through intrigue and coercion, sly machinations.

Priests, lead with your crucifixes, for our army is Christian,
The motto is Liberty and its goal is holy,
Better to die in battle, in full glory,
Than to once again be slaves upon our ancient ground!